Protecția sfeclei de dăunători și boli
Lupta împotriva putrezirii rădăcinoaselor, dăunătorilor din sol (проволочник, свекловичная нематода) se asigură prin măsurile profilactice: Selectarea terenului, plantei precedente, soiului, metodei și calitatea de prelucrare s solului.
Împotriva terricolous și de frunze (puricii, mată hoituri, muscă de sfeclă, apariția afidei) dăunătorilor și dăunătorilor ai răsadurilor – semințele tratate cu insecticide.
La depășirea pragului a nocivității împotriva dăunătorilor se efectuiază prelucrarea cu insecticide în timpul sezonului de creștere a plantelor, care sunt incluse în Reestrul de Stat al produselor de protecție a plantelor (pesticide) și îngrășăminte permise pentru utilizare pe teritoriul RM.
Bolile culturilor
Cercosporosis se manifestă sub formă de mici (2-3 mm), rotunde, pete de culoare brun deschis cu un chenar roșu sau roșu-brun. În procesul de îmbătrânire petele cresc. De multe ori centrul petei vechi este perforat. În cazuri foarte severe, nivelul inferior al frunzelor moare. Frunzele tinere aproape nu se infectează. La recreșterea frunzelor noi se consumă zahărul acumulat (conținutul de zahăr rădăcinoaselor pute fi redus cu 2%), iar acest lucru duce la o creștere a rădăcinii culturii rădăcinoase. Astăzi, aproape peste tot Cercospora este vina principală pierderilor majore de recolta de sfeclă de zahăr.
In fiecare an, boala ucide până la 40% sau mai mult din recolta brută a culturilor rădăcinoase. Iar când cultivatorii de sfeclă de zahăr au efectuat o prelucrare cu a solului de grad înalt tehnologic și întroduse îngrășămintele, la fel au fost folosite semințe de mare randament, și au fost cheltuite surse mari de bani pentru protejarea plantelor,este supărător se suferi pierderi semnificative de recolte, deja cultivat pe camp.
In fiecare an, boala ucide până la 40% sau mai mult din recolta brută a culturilor rădăcinoase. Iar când cultivatorii de sfeclă de zahăr au efectuat o prelucrare cu a solului de grad înalt tehnologic și întroduse îngrășămintele, la fel au fost folosite semințe de mare randament, și au fost cheltuite surse mari de bani pentru protejarea plantelor,este supărător se suferi pierderi semnificative de recolte, deja cultivat pe camp.
Мучнистая роса. Boala afecteaza toate organele plantei deasupra solului ca un strat alb. La început ca o atingere ușoară, arahnoidiană apoi crește rapid într-un alb și dens. Părțile de plante afectate iau forma, precum stropite cu făină. Boala duce la o reducere a randamentului culturilor de rădăcină cu 10-30%, conținutul de zahăr de 0,5-1,5%, moartea prematură a frunzelor, calitate slaba de păstrare a frunzelor în timpul depozitării.
Fomoz. Pe frunze apar pete rotunde, de culoare pal-maro. O trăsătură caracteristică de la alte pete este prezența ale altor zone concentrice care treptat se extind și se îmbină între ele. Pe rădăcinoase patogenu cauzează putregai uscat.
Alternaria se manifestă pe frunzele vechi și cele exterioare a prizei frunzei. Deteriorarea începe de la marjina frunzei, extinzându-se la mijloc. Uneori, se manifestă sub forma unor pete de culoare maro în timpul vegetației (sfârșitul lunii iulie – august). In cazuri severe petele se îmbină formînd zone necrotice extinse. Acest agent patogen este agent cauzal a infecției agentului pathogen a semințelor, корнееда, кагатной гнили. Boala se manifestă puternic la sfârșitul perioadei de vegetație, în vreme ploioasă continuă.
Paraziți
Puricii de sfeclă cauzează prejudiciu principal în perioada de la germinare pînă la formarea de 2-3 perechi de frunze de sfeclă. Aceste insecte rod aproape toate țesuturile frunzei, fără atinge epiderma, care se usuca si crapă. La o astfel de deterioarare are loc întârziere în creșterea plantelor, și, uneori, chiar pierderea totală.
Свекловичная щитоноска provoacă cele mai multe daune la apariția primei – a doua pereche de frunze. Se hrănește cu pulpa de pe cotiledoane și frunze, în care se formează găuri în formă neregulată, frunze puternic deteriorate sunt similare cu dantelă.
Gărgărițele de sfeclă de zahăr. Principala perioadă de severitate – de la germinare pînă la apariția unuia – două perechi de frunze. Daunează insectele care au iernat, care rod plantele tinere de sfeclă. Pe vreme rece, ei pot mânca lăstarii înainte să apară pe suprafața solului, pe timpul cald rod clavicula, lăsînd doar butucul. Larvele mănîncă rădăcini mici laterale, iar din vîrsta a treia a patra rod ulcere rădăcinoaselor.
Проволочники. Larvele a diferitor gîngănii жуков-щелкунов mănîncă glomerul abia încolțit, devorează rădăcini de plante tinere, la fel găuresc rădăcinoasele ce în mod negativ se reflectează în timpul depozitării sfeclei de zahăr.
Матовый мертвоед. Larvele mănîncă frunzele, deteriorările arată ca găuri rotunde. Insectele rod punctual creșterii și frunzele cotiledoane, în rezultat frunza se taie. Cea mai neprotijată este considerată prima pereche de frunze și cotiledoane.
Cicadele. Larvele și insectele adulte sug seva din frunze, le plac și semințele de germeni.. Ca rezultat – germinarea semințelor se reduce. Locul preferat a cicadelor – zonele cu o mulțime de buruieni și culturi condensate.
Подгрызающие совки. Dăunează omida care roade tulpina plantei, care sunt amplasate aproape de suprafața solului, precum și rădăcinile, în care apar cavitățile în rezultatul acțiunii dăunătorului. Ei ataca plante pe tot parcursul perioadei de vegetație. Rămîne doar scheletul frunzei sau se distrug totalmente. Vârf de nocivitate apare pe vreme fierbinte uscată.
Păduchele de sfeclă migreaza primavara tarziu sau la inceputul verii. Ca urmare, frunzele sunt deformate sau răsucite. Situat pe tulpine păduchele colonizează vârfurile de tulpini. La daune considerabile recolta și conținutul de zahăr se reduce semnificativ, se înrăutățește și calitatea semințelor.
La același subiect mai vezi și: